Citind luni dimineata ziarele locale - sarcina de serviciu - am avut senzatia ca am fost, vineri si sambata, la alt targ de Izvorul Tamaduirii decat cel descris in materialele de presa. Motivul a fost fraza de deschidere a articolelor, adica cei ”peste 3500 de vizitatori din zona, din judeţ şi din tara” care ar fi trecut, in cele doua zile, pe platoul din Romani, de la intrarea in Manastirea Horezu. Pentru ca, chiar adunand si mestesugarii prezenti, si formatiile folclorice participante, ba chiar si vacile care treceau alene, dimineata si seara, spre si dinspre pasunat si inmultind totul cu cinci nu s-ar fi ajuns la o astfel de cifra. Acesta a fost, de altfel, marele minus al manifestarii (pentru ca acela referitor la reprizele pe ici pe colo violente de ploaie nu este imputabil nimanui, decat poate Celui de Sus, dar nu e cazul), fapt tradus prin fetzele mai mult decat lungi ale majoritatii expozantilor.
Si a fost mare pacat, pentru ca, altfel, targul chiar a fost bine organizat. Si cand spun asta ma refer la structurile de expunere puse la dispozitie, la permanenta prezenta a oamenilor de la organizare, la - de ce nu? - curatenia impecabila a toaletei (o ”ecologica” ceva mai complexa, de altfel, dar vegheata continuu de o doamna responsabila cu curatenia), la cazarea decenta oferita tuturor participantilor, la berea cu care care ni s-a facut cinste in prima zi de targ sau la faptul ca primarul Horezului si-a facut, zilele acelea, viza de flotant la Romani, fiind mai tot timpul printre mesteri si ansamblurile artistice invitate.
A, si inca ceva: targul de Izvorul Tamaduirii de la Horezu a fost parca cel mai curat targ la care am participat pana acum: fara kitschuri, fara ”creatiile” gen bazarurile Poiana Tapului - Sinaia, fara dragoni de jad si simbolistica yin/yang atat de ”specifica” - la multe targuri - traditiilor populare romanesti. Pacat ca nu au fost prea multi cei care sa se bucure de toate acestea. Programul artistic, si el plin, dens, pacatuind doar prin absenta unui public pe masura.
Ca si picanterie: un reprezentant al comunei Albac din Alba (comuna care s-a infratit cu Horezu cu aceasta ocazie) care - la o manifestare finantata din bani europeni, in cadrul programului operational regional, a amuzat putinii spectatori dand drumul pe scena la o serie de bancuri cu UE si cu inspectori europeni.
Voi reveni la Horezu - la ”Cocos”, de data aceasta - in primul week-end din iunie si sper sa fie cu mult mai multi cei interesati de arta populara autentica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu